Tribunale constituționale și procedura trimiterii preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Constitutional courts have played a key role in shaping the European legal space, in regulating the relationship between national law and European Union law, in addressing constitutional issues related to integration into the European Union, as well as in the constitutionalisation of Europe by developing a common European constitutional heritage, more prominent in the field of the protection of fundamental rights, where these courts should be seen as natural allies of the Court of Justice of the European Union. These courts still retain their constitutional prerogatives, in defending the values of constitutionalism, state and statehood, sovereignty, national identity and supremacy of the national Constitution.

Among the coordinates of the judicial dialogue between the Court of Justice of the European Union and the constitutional courts of the Member States, the preliminary reference procedure, provided for by Article 267 TFEU, has a central role. Exposing some particularities of this procedure for the constitutional courts is the subject-matter of the present study.

The first section addresses the concept of “court or tribunal” within the meaning of Article 267 TFEU, with special reference to the constitutional courts of the Member States of the European Union, the second section sets out various reasons for the refusal of constitutional courts to grant preliminary references to the Court of Justice of the European Union and the third section reviews the preliminary references made by such courts. In its final part, the study summarizes main directions of research and puts forward conclusions on the usefulness of the preliminary reference procedure in the case of constitutional courts of the Member States.

Tribunalele constituționale au jucat un rol cheie în proiectarea spațiului juridic european, în reglementarea relațiilor dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene, în abordarea chestiunilor constituționale sistemice ale integrării în Uniunea Europeană, precum și în constituționalizarea Europei, prin dezvoltarea unui patrimoniu constituțional european comun, cel mai vizibil fiind în domeniul protecției drepturilor fundamentale, în care tribunalele constituționale naționale ar trebui să fie văzute drept aliați naturali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceste tribunale își păstrează în continuare prerogativele constituționale, apărarea valorilor constituționalismului, statului și statalității în sine, suveranității, identității naționale și supremației Constituției naționale.

Printre coordonatele dialogului judiciar dintre Curtea de Justiție a Uniunii Europene și tribunalele constituționale din statele membre, procedura trimiterii preliminare, precizată la art. 267 TFUE, ocupă un rol central. Descrierea unor particularități ale acestei proceduri, pentru situația tribunalelor constituționale, constituie obiectul studiului de față.

Prima secțiune abordează noțiunea „instanță” în sensul art. 267 TFUE prin raportare specială la tribunalele constituționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, a doua secțiune expune motive ale refuzului unor tribunale de a încuviința sesizarea pe cale preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar a treia secțiune trece în revistă trimiterile preliminare formulate de astfel de instanțe. În partea sa finală, studiul sintetizează direcțiile principale ale cercetării și formulează concluzii privind utilitatea pe care procedura trimiterii preliminare o are pentru tribunalele constituționale ale statelor membre.