Este Curtea Constituțională a României un portdrapel al identității constituționale naționale?

This article brings forward a sensitive topic related not only to the Romanian (constitutional) integration in the European Union (EU), but also to the future of liberal democracy in contemporary Romania: the national constitutional identity. On the one hand, it argues that, far from expressing a loyal collaboration and dialog with the European Court of Justice, the Romanian Constitutional Court is abusively using the identity review of EU legislation. The Romanian Court has rather an informative-proclamatory attitude with regard the Romanian constitutional identity, and no intentions to decently justify its sovereigntist rhetoric. On the other hand, the article warns of the danger of using the constitutional identity as a tool of a potential illiberal democracy, similar with those developing in central-Eastern Europe. Both arguments are underpinned by a bipolar understanding of the Romanian constitutional identity, containing simultaneously Eurocentric and ethnocentric elements. Due to a continuous historically driven tendency of the Romanians to acquire a full European (constitutional) identity, the Romanian Constitutional Court may develop a much friendlier attitude towards EU, and may successfully tame the ethnocentric core of the Romanian constitutional identity.

Acest articol abordează o problemă sensibilă nu doar pentru integrarea (constituțională) a României în Uniunea Europeană („UE”), ci și pentru viitorul democrației liberale în România: identitatea constituțională națională. Pe de o parte, el urmărește să demonstreze faptul că, departe de a se manifesta în spiritul colaborării loiale și dialogului cu Curtea Europeană de Justiție, Curtea Constituțională a României utilizează în mod abuziv controlul de identitate a dreptului UE. Ea utilizează conceptul de identitate constituțională națională în mod informativ-proclamativ, fără a-și justifica poziția. Pe de altă parte, articolul atrage atenția asupra pericolului transformării identității constituționale într-un instrument al unui potențial regim democratic iliberal, după modelul altor state din Europa Centrală și de Est. Aceste direcții argumentative sunt susținute de propunerea unui conținut bipolar – eurocentric și etnocentric deopotrivă – al identității constituționale românești. Datorită unei permanente tendințe românești de a asuma o identitate (constituțională) europeană deplină, Curtea Constituțională a României poate avea o atitudine proeuropeană mai activă și poate ține sub control esența etnocentrică a identității constituționale românești.