O analiză a articolului 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la identitatea națională a statelor membre, în contextul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și alții, și al Deciziei Curții Constituționale a României nr. 390 din 8 iunie 2021

National identity that Article 4(2) of the Treaty of the European Union (TEU) refers to was interpreted by some constitutional courts of Member States as an exception from the principle of supremacy of European Union law. Even if it has not defined national or constitutional identity, the Romanian Constitutional Court stated that Article 4(2) TEU creates limits to the European integration process, consisting in fundamental political and constitutional structures of Member States. On the other hand, the same court qualified constitutional identity as an exception to the supremacy principle, in contrast with the constant jurisprudence of the European Court of Justice (ECJ) supporting an absolute primacy. The aim of this paper is to analyze the concept of national identity settled down by Article 4(2) TEU, both from the point of view of its content and procedural perspective, and in the context of the supremacy principle. The preliminary rulings procedure remains the best institutional and jurisdictional choice for these seemingly opposite concepts and principles.

Identitatea naţională la care art. 4 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) face referire a fost interpretată de anumite instanţe constituţionale ale statelor membre ca excepţie de la principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene. Deși nu a definit identitatea naţională sau constituţională, Curtea Constituţională a României a apreciat că articolul 4 alin. (2) TUE instituie limite ale procesului de integrare europeană constând în structurile fundamentale, politice și constituţionale ale statelor membre. Pe de altă parte, aceeași instanţă a calificat identitatea constituţională drept excepţie de la principiul supremaţiei dreptului unional, spre deosebire de jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene („CJUE”) în sensul unei supremaţii absolute. Scopul acestui articol este analizarea conceptului identităţii naţionale prevăzut de art. 4 alin. (2) TUE, din punct de vedere substanţial și procesual, precum și în contextul principiului supremaţiei dreptului Uniunii Europene. Cel mai bun cadru instituţional și jurisdicţional pentru corelarea acestor concepte și principii ce par antagonice rămân trimiterile preliminare.