Curtea de Justiție a Uniunii Europene și consumatorul european: revirimente de jurisprudență sau precizări ale jurisprudenței anterioare?

A frequent problem in the jurisprudence of the Romanian courts regarding disputes between professionals and consumers, differently treated, concerns the way in which transparency of contractual clauses establishing costs of the contract in the charge of the consumer is appreciated. Applying the jurisprudence of the European Court of Justice (“ECJ”) should have led to a unitary practice. But, concerning this aspect, the Court itself re-establishes the rules. Recently, the ECJ has established that the professional is not obliged to detail in contract the nature of all the delivered services in change of costs prescribed by one or more contractual clauses. Correlating relevant judgements of the ECJ, we appreciate, nevertheless, that the professional should indicate, enumerate these services.

Contestations against forced execution in which the consumer invokes the unfair character of clauses from the credit contracts (representing executory titles) are treated in the Romanian doctrine and jurisprudence as proper contestations against forced execution. Claiming the unfair character of clauses has consequences for the existence or the amount of the executed sum, affecting its certainty, eligibility and maturity. For this reason, these contestations should be introduced in a 15-day delay from the receiving of the specific documents attesting beginning of the forced execution. After the ordnance of the Court from 6 November 2019 in case C-75/19, BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București and Secapital, this temporary limit does not work anymore. Also, there are other judicial institutions to be affected by the Court’s decision.

The European Court of Justice has been constant to sustain the obligation of the national judge to invoke ex-officio, the unfair character of clauses from contracts concluded between professionals and consumers. The decision rendered in case C-511/17, Lintner, reforms that jurisprudence and establishes the obligation of the judge to analyse ex-officio only the unfair character of clauses that, even if they are not envisaged by the consumer’s action, are tied to the object of the dispute, as this is defined by parties in their conclusions and reasons.

O problemă întâlnită frecvent în practica instanțelor din România în litigiile dintre profesioniști și consumatori, tratată eterogen, privește aprecierea transparenței clauzelor contractuale prin care s-au stabilit costuri ale contractului în sarcina consumatorului. Aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) ar fi trebuit să conducă la o practică unitară. Cu privire la acest aspect, Curtea însăși își reașază regulile. Recent, instanța europeană a stabilit că profesionistul nu este obligat să detalieze în contract natura tuturor serviciilor furnizate în schimbul costurilor prevăzute de una sau de mai multe clauze contractuale. Corelând hotărâri relevante ale Curții de Justiție, apreciem totuși că profesionistul ar trebui să indice, să enumere aceste servicii.

Contestațiile la executare în cadrul cărora se invocă caracterul abuziv al clauzelor din contractele de credit (ce constituie titluri executorii) sunt tratate în doctrina și jurisprudența românească ca reprezentând contestații la executare propriu-zise. Invocarea caracterul abuziv al clauzelor are consecințe cu privire la existența, inexistența sau cuantumul creanței supuse executării silite, afectând caracterul cert, exigibil sau scadent al acesteia. Din acest motiv, astfel de contestații trebuie introduse într-un interval de 15 zile de la primirea documentelor specifice începutului executării silite, apreciindu-se că se contestă executarea silită însăși. După pronunțarea ordonanței CJUE din 6 noiembrie 2019 în cauza C-75/19, BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București și Secapital, această limită temporară nu mai funcționează. Sunt, însă, și alte instituții juridice care vor fi afectate de hotărârea Curții.

Curtea de Justiție a fost constantă în sensul existenței unei obligații a judecătorului național de a invoca, din oficiu, caracterul abuziv al clauzelor din contractele încheiate între profesioniști și consumatori. Hotărârea în cauza C-511/17, Lintner, reformează această jurisprudență și stabilește obligația judecătorului de a analiza din oficiu doar caracterul abuziv al clauzelor contractuale care, deși nu sunt vizate de acțiunea consumatorului, sunt legate de obiectul litigiului, astfel cum este acesta definit de părți în raport cu concluziile și cu motivele lor.