Consimțământul: un ingredient esențial pentru cookie?

The present article analyses the consent as a foundation for the use of cookies. In the case of cookies, the lack of consent or its inadequacy is one of the most frequent causes of incidents related to the protection of personal data. The explanation would reside in the fact that, in the current legislative context, there are (still) no binding legal rules on this issue. Instead, there are guidelines issued by the supervisory authorities of the various Member States of the European Union, which we will be considered in this paper. The fact is that, in the absence of a uniform interpretation at European level, operators will be faced with divergent interpretations undertaken by the authorities depending on the Member State in which they provide the service. We will also see that the interpretations of certain supervisory authorities have given rise to substantial debates on the right to the protection of personal data. Therefore, whilst some authorities give priority (perhaps excessively) to the right to the protection of personal data, others give preference to other fundamental rights, such as the freedom to conduct an economic activity or the freedom of expression and information.

Articolul analizează consimțământul ca fundament pentru utilizarea cookie-urilor. În cazul cookie-urilor, lipsa consimțământului sau inadecvarea acestuia constituie una dintre cele mai frecvente cauze ale incidentelor referitoare la protecția datelor cu caracter personal. Explicația ar rezida în faptul că, în contextul legislativ actual, nu există (încă) norme juridice obligatorii cu privire la acest aspect. Există, în schimb, linii directoare emise de către autoritățile de supraveghere ale diferitelor state membre ale Uniunii Europene, pe care le vom enunța în cadrul lucrării. În lipsa unei interpretări uniforme la nivel european, operatorii vor fi confruntați cu interpretări divergente din partea autorităților, în funcție de statul membru în care furnizează serviciul. De asemenea, vom vedea că interpretările anumitor autorități de supraveghere au ocazionat dezbateri consistente cu privire la dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Prin urmare, în timp ce unele autorități conferă o prioritate (poate excesivă) dreptului la protecția datelor cu caracter personal, altele conferă prioritate altor drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de a desfășura o activitate economică sau libertatea de exprimare și informare.