De ce este mai bine ca fiecare dispoziţie a unei directive a Uniunii Europene să fie tratată ca o dispoziţie având efect direct (orizontal)

The provisions of EU directives do not have horizontal direct effect. This contribution explains how that initial choice and statement made by the Court of Justice of the European Union in Marshall came to be gradually undermined by the numerous exceptions to this rule. If viewed together, they make one wonder about the nature of the present-day rule and the exceptions, in particular in areas like employment law or various aspects of prohibition of discrimination. This
leads to the advice that could be given to national practitioners, puzzled about the present-day normative impact of directives in horizontal relationships: after the lapse of the transposition period, it is prudent to treat every provision of a EU directive as having horizontal direct effect.

Dispoziţiile directivelor UE nu au efect direct orizontal. Contribuţia de faţă explică cum alegerea iniţială și declaraţia făcută de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza Marshall au fost subminate treptat prin numeroase excepţii de la regulă. În ansamblu, ele ridică problema naturii regulii și excepţiilor actuale, în particular în domenii precum dreptul muncii sau interzicerea discriminării. Sfatul care s-ar putea da practicienilor naţionali, nedumeriţi cu privire la impactul normativ actual al directivelor în raporturi orizontale, este acela că, ulterior expirării termenului de transpunere, este prudent ca fiecare dispoziţie a unei directive a UE să fie tratată ca având efect direct orizontal.