Regulamentul nr. 650/2012 ca instrument de planificare succesorală. Perspectivă asupra regimului juridic al animalelor de companie în dreptul succesoral european

In the new era of mobility, it is important to establish the lex causae, both from a theoretical and practical point of view, for all legal relationships. According to the EU Regulation no. 2012/650, under the European succession law, the habitual residence is the cornerstone of determining which law applies, generating a series of consequences including the effects of legal relations concluded by de cujus in regard of their property. Nonetheless, when the deceased made his will regarding his pet or when the pet is included in the bequest, diffi culties may arise. Therefore, estate planning is essential; the trust fund, the testamentary gift (will) and the execution of the estate become „the three musketeers” of the international succession law, providing with solutions and giving meaning to the wishes of the deceased.

În epoca mobilităţii, importanţa stabilirii lex causae este incontestabilă, atât în plan teoretic, cât și în plan practic, pentru orice raport juridic. În conformitate cu Regulamentul nr. 650/2012, în dreptul succesoral european, reședinţa obișnuită este, de regulă, cheia de boltă în determinarea legii aplicabile, comportând o suită de consecinţe, printre care și efectele actelor încheiate de defunct în timpul vieţii cu privire la bunurile ce compun patrimoniul succesoral. Iar când defunctul și-a exprimat voinţa în privinţa animalului său de companie ori când acesta va face obiectul dezbaterii succesorale, difi cultăţile practice sunt inevitabile. Astfel, planificarea succesorală este esenţială, iar trust-ul, legatul cu sarcină și execuţiunea testamentară devin „cei trei muschetari” ai dreptului succesoral internaţional, oferind soluţii și dând sens voinţei defunctului.