Spre principii generale 2.0: aplicarea principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene în societatea digitală

Digital technologies have undoubtedly changed the outline of the organization of the modern society and indicated an emergence of the new era of its governance. Such manifestations of digitalization as social media, platform economy, big data, AI, fintech, blockchain and internet of things have become an integral and sometimes even unnoticeable part of our life having brought up, on the one hand, new solutions to the long-running problems (for example, an increased possibility of dismantling arbitrariness in decision-making processes originally carried out by humans) and, on the other hand, new unresolved challenges that pose questions to the suitability of the current legal framework regulating the digital society that is characterized by high level of flexibility and unpredictability of the results that is, however, underpinned by partially identifiable initial risks. The peculiarities of hi-tech solutions require refashioning existing modes of regulation that in its turn has a drastic impact on the edifice of EU law, including one of its cornerstones, namely the doctrine of general principles. The general principles of EU law have always been notable for their capacity of being swiftly responsive to the transformations occurring in the society and being better equipped for addressing the alterations inevitably affecting the constitutional foundations of the EU.

However, the multiple changes brought by the rise of the digital society may not only affect the application of the doctrine of general principles but also its very nature. Are the general principles flexible enough to adapt to this technological shift? Can one contend that the general principle of EU law are resilient? We will first assess the effects of the technological disruption on the doctrine of general principles (section 2). We will then study the resilience of the classical doctrine of general principles in the digital society (section 3). It is underlined that the doctrine of general principles faces important changes and that new types of general principles must be taken into consideration, the ‘general principles of EU law 2.0’ or ‘General Principles by Design’ (section 4). These changes also affect the architecture of the single market, with general principles needing to be harnessed not only to continue the establishment of a single market, but also to shape a new space, the infosphere, within which that market can operate. Can principles function as the iRule of Law that regulates that space? (section 5). We conclude on a cautiously optimistic note – general principles are able to play a role in European integration in the digital age, but it will be necessary to ensure that they become part of an architecture of ‘general principle’s by design’ which will allow us to remain in control of the technological developments and the new digital spaces which are being created.

Tehnologiile digitale au modificat în mod neîndoielnic forma de organizare a societăţii moderne și au indicat apariţia unei noi ere a administrării sale. Atare manifestări ale digitalizării, precum platformele de comunicare socială, economia platformelor, tehnologiile de lucru cu volume mari de date, inteligenţa artificială, tehnologiile financiare, tehnologiile „blockchain” și internetul obiectelor, au devenit parte integrantă și uneori chiar parte imperceptibilă a vieţii noastre, ceea ce atrage, pe de o parte, noi soluţii la probleme persistente (de exemplu, o posibilitate sporită de eliminare a arbitrariului în procesele de adoptare a deciziilor, efectuate la origine de oameni), iar pe de altă parte, noi dificultăţi nerezolvate, care ridică întrebări privind caracterul adecvat al cadrului juridic în vigoare ce reglementează societatea digitală, caracterizată printr-un nivel ridicat de flexibilitate și imprevizibilitate a rezultatelor, dar susţinută de riscuri iniţiale, parţial identificabile. Particularităţile soluţiilor tehnologice de vârf impun regândirea modurilor existente ale reglementării, care, la rândul său, are un impact considerabil asupra edificiului dreptului UE, inclusiv asupra unuia dintre fundamentele sale, și anume doctrina principiilor generale. Este semnificativ faptul că principiile generale ale dreptului UE au putut oferi întotdeauna un răspuns prompt la transformările produse în societate și au fost mai pregătite să abordeze modificările ce afectează în mod inevitabil fundamentele constituţionale ale UE.

Schimbările multiple generate de apariţia societăţii digitale pot afecta totuși nu doar aplicarea doctrinei principiilor generale, ci chiar și natura sa. Sunt oare principiile generale suficient de flexibile pentru a se adapta la acest viraj tehnologic? Se poate susţine că principiile generale ale dreptului UE au capacitate de adaptare? Vom aprecia mai întâi efectele bulversării tehnologice asupra doctrinei principiilor generale (secţiunea 2). Vom studia apoi adaptabilitatea doctrinei clasice a principiilor generale în societatea digitală (secţiunea 3). Se subliniază că doctrina principiilor generale se confruntă cu schimbări importante și că trebuie luate în considerare noi tipuri de principii generale, „principiile generale ale dreptului UE 2.0” sau „principiile generale începând cu momentul conceperii” (secţiunea 4). Aceste schimbări afectează și arhitectura pieţei unice, în care principiile generale trebuie exploatate nu doar pentru a continua instituirea unei pieţe unice, ci și pentru configura un nou spaţiu, „infosfera”, în care poate funcţiona acea piaţă. Pot funcţiona principiile ca „supremaţie a dreptului în mediul digital” (iRule of Law) care să reglementeze acel spaţiu? (secţiunea 5). Concluzionăm într-un ton moderat optimist – principiile generale pot avea un rol în integrarea europeană în epoca digitală, însă va fi necesar să se asigure că ele devin parte a unei arhitecturi a „principiilor generale începând cu momentul conceperii”, care ne permite păstrarea controlului asupra evoluţiilor tehnologice și a noilor spaţii digitale, în curs de creare.